Mic ghid de limba romana

[oop]

Nu stiu altii cum sunt,dar eu nu pot sa raman indiferent la avalansa de erori gramaticale elementare facute de unii dintre cei care posteaza pe acest site.Aici nu ma refer la greselile provocate de neatentie,graba,somn,etc ci la cele provocate de necunoasterea/intelegerea unor reguli predate in scoala primara.

Decat sa atrag atentia punctual,la fiecare in parte(poate unii chiar se simt jigniti daca cineva ii corecteaza),am ales sa deschid un topic in care sa fie explicate anumite reguli gramaticale.

1. Cratima

Cea mai recenta descoperire in tehnologia tastaturilor este introducerea unui buton care are pe el 2 linii orizontale, una din ele fiind denumita in popor cratima. Conform dexonline, cratima este un semn grafic (-) folosit pentru a lega două sau mai multe cuvinte care se pronunţă împreună, pentru a despărţi cuvintele în silabe etc. Ea se foloseste cam asa:

* El s-a dus acasa.
* L-am vazut pe strada etc., cratima fiind folosita pentru a desparti pronumele de verb. In acest caz puteti verifica daca ati pus cratima corect facand abstractie de ce e dinainte de cratima. Daca suna corect, e bine. Daca nu, nu.
Exemplu: "s-a dus" -> "a dus" (corect)
"la-m vazut" -> "m vazut" (gresit)

Utilizarea cratimei in cuvinte omofone precum "dati" si "da-ti":

Trebuie sa dati 2 examene. (voi dati)
Da-ti singur seama de consecinte. (desi suna fortat, ideea este de "da-ti tie seama")

Concluzie: verb + "ti" in cazul persoanei a doua plural
verb + "-ti" in cazul in care actiunea se refera la acel "tie"

2. Numai/Nu mai

Se scrie NUMAI atunci cand el are sensul de "doar": Mai am numai 10 lei.
Se scrie NU MAI atunci cand se neaga un verb: Nu mai merg la plaja.

3. Decat

Se foloseste fie la inceputul propozitiei (Decat sa ma duc la scoala mai bine ma duc la baut), fie cand este precedat de cuvantul "nu" (Nu am decat 3 zile pana la examen).
O exprimare de genul "Am decat 3 zile pana la examen", desi este des intalnita, suna oribil.

4. A vrea/A voí

Forma la imperfect a verbului a vrea este "eu vream"
Forma la imperfect a verbului a voí este "eu voiam"
Insa este gresit a spune "eu vroiam" este o combinatie intre cele 2 de mai sus care zgarie urechea :)

5. Semne de punctuatie

Semnul mirarii ( exclamarii ) ( ! ) este folosit atunci cand este indicata o sugestie, un indemn.

Se pune “!” şi după substantivele în vocativ aşezate la sfârşitul propoziţiilor imperative sau exclamative.

Exemplu:
Ce frumos ai cântat, Monica!
Vino repede, băiatule!

Punctul şi virgula ( ; )

Semn de punctuaţie ce marchează o pauză mai mare decât virgula, dar mai mică decât punctul şi desparte două propoziţii sau fraze independente ca înţeles.

Exemplu:
“Avea poftă să mănânce o legătura de lăptuci; dormind visase că a înflorit grădina de zarzavat ca în anii cei buni.”

Două puncte ( : )

Semn de punctuaţie ce marchează vorbirea directă sau o enumeraţie şi indică o pauză scurtă în timpul vorbirii.

Exemplu:
Profesorul spuse mulţumit:
- Ai răspuns corect!
Copilul a aşezat pe bancă tot ce avea în ghiozdan: cărţi, caiete, penarul, cutia de culori şi un măr.

Virgula (,)

Semn de punctuaţie ce indică o pauză între părţi de propoziţie, între propoziţii sau între fraze, despărţindu-le pe baza raporturilor sintactice.

Linia de dialog (-)

Semn de punctuaţie ce indică începutul vorbirii directe, replica fiecărei persoane într-un dialog.

Exemplu:
- V-a plăcut filmul?

Linia de pauză (-)

Semn de punctuaţie ce marchează o pauză scurtă între propoziţii sau fraze.

Exemple:

“O mare e, dar mare lină -

Parantezele ( ); [ ]
Semn de puntuaţie ce marchează o pauză scurtă şi indică o precizare sau o explicaţie în interiorul propoziţiei:

Exemplu:
“Era adevărat că acest sergent nu încetase să se arate vesel de când venise (doar cu câteva zile înainte deci de evenimentele de ieri) dar poate...”

Punctele de suspensie (...)

Semn de punctuaţie ce indică o pauză lungă în timpul vorbirii şi marchează întreruperea comunicării. Nu indică sfârşitul propoziţiei sau frazei.

Ghilimelele

“ ” (ghilimelele simple) – semn de punctuaţie ce indică reproducerea exactă a unui citat sau titlul unei opere, revistă, articol, etc. într-o propoziţie sau frază.

Exemplu:
Şi Mitică mi-a zis: “Hai pe la amicul Ionescu să vedem dacă e acasă!”.

<< >> (ghilimelele duble sau franţuzeşti) indică reproducerea unui citat într-un alt citat.

Exemplu:
Puţin ameţit, aseară amicul Mitică mă ia de-o parte şi-mi spune: “Îţi mai aminteşti versurile << Fiind băiet, păduri cutreieram>>?”


PS : thread-ul ramane deschis pt completari,va rog postati doar la subiect.Daca adminii considera thread-ul util,ar trebui facut "sticky".
Ideea thread-ului nu imi apartine,am vazut ca are succes si pe alte forumuri.

[#EffecT]

Si eu vream s-a fac threadul acesta , nu mai daca vor si ceilalti useri i-l voi face sticky!
Buna lectie de gramatica edi , deja am inceput sa aplic regulile :yes:

[dargo]

Si eu vream s-a fac threadul acesta , nu mai daca vor si ceilalti useri i-l voi face sticky!
Buna lectie de gramatica edi , deja am inceput sa aplic regulile :yes:

Pune-l Sticky. E cazul sa facem putzina educatzie :).

[Bogdanbibi]

dom'le, eu am facut ultima lectie de gramatica in clasa a 6-a ... in mod normal, toti cei cu cel putin 6 clase (daca nu chiar mai putine) ar trebui sa scrie corect

pe mine ma depaseste cum atat de multe persoane nu cunosc reguli elementare de gramatica, din moment ce atat in scoala generala, liceu, facultate precum si in afara lor, au de-a face cu cititul. ma indoiec ca in manuale, carti de comentarii sau ziare au intalnit cratime puse gresit, sau alte greseli de genul asta. intrebarea logica este: de ce persista in greseala, cand peste tot in jurul lor li se arata calea corect? o concluzie ar putea fi aceea ca nu inteleg ce e cratima, si cum se foloseste ...

cea mai simpla definitie a cratimei mi-a fost data in primele clase de invatatoare si zicea cam asa : "cratima uneste 2 cuvinte, inlocuind o vocala fie de la inceputul sau sfarsitului primului cuvant, fie de la inceputul celui de-al doilea, pentru a evita o pronuntie neplacuta"

exemple (cu cratima/fara):
l-am vazut / il am vazut
m-am dus / ma am dus
a-ntaia / a intaia

alta chestie. niciodata un verb auxiliar nu contine cratima. am vazut de o gramada de ori exprimari de genul "v-om vedea", si de la oameni cu pretentii ... ce vocala inlocuieste cratima aia?

altceva ce ma scoate din sarite este folosirea â-ului la inceputul si la sfarsitul cuvintelor ... in clasa I cand ti se prezinta rand pe rand literele, ti se spune ca nu se foloseste decat in interiorul cuvantului

[sorin_g]

sau ziare
Esti tu asa de sigur?
Cel mai citit ziar din Romania este "Libertatea" :imported_icon_cenzu

[Bogdanbibi]

ma indoiesc ca pana si in libertatea se scrie "a-m facut", "sau dus", "hai sa ancepem" ... pe site-urile prosport sau gsp am mai vazut, editiile scrise nu le-am mai cumparat de o gramda de timp, nu stiu daca au aparut si acolo ...

[#EffecT]

La cererea celui mai respectat user din aceasta minunata comunitate : Pune-l Sticky. E cazul sa facem putzina educatzie :).

ma supun domne :)

Domn profesor Edi , te rog sa ne explici cand se foloseste verbul 'a fi' cu doi de ii si cand nu :)

[sorin_g]

ma indoiesc ca pana si in libertatea...
Wow, dar de cand a ajuns "Libertatea" un standard al calitatii in domeniu?
E cel mai prost ziar de pe piata, cu niste jurnalisti analfabeti angajati pe spranceana, ma mir ca nu ai observat asta.

[Bogdanbibi]

Wow, dar de cand a ajuns "Libertatea" un standard al calitatii in domeniu?
E cel mai prost ziar de pe piata, cu niste jurnalisti analfabeti angajati pe spranceana, ma mir ca nu ai observat asta.
ba din contra, scarba mea fata de libertatea o intrece pe a oricui altcuiva ... am spus "pana si in libertatea" vrand sa subliniez ca nici macar cel mai de cacao ziar nu scrie in halul in care scriu niste forumisti ...

[jointu_ucigash]

O idee excelenta Edi. Si eu sunt exasperat de avalansa asta de greseli gramaticale care au aparut in ultima vreme odata cu niste noi useri.

[eli.]

multumim edi! de ce sa nu recunosc : imi prinde foarte bine si mie:rolleyes2:

[#Alex]

4. A vrea/A voí

Forma la imperfect a verbului a vrea este "eu vream"
Forma la imperfect a verbului a voí este "eu voiam"
Insa este gresit a spune "eu vroiam" este o combinatie intre cele 2 de mai sus care zgarie urechea :)



In DEX exista verbul "a vroi" (si forma vroiam pt imperfect pers 1 sg): http://dexonline.ro/search.php?lexemId=61613 si un click pe flexiuni (dreapta sus). Deci e corect sau nu ? Nu veniti cu argumente de genul "am citit pe forumul X" sau "mi-a zis invatatoarea in primara". Apare in ultima editie a DOOM ?

Alte greseli frumoase: "marea majoritate", "sa aibe", "trebuiesc", "constiinta" (in loc de cunostinta), "nostrii".

[steauaclub.tk]

DOOM-ul asta e o mare bataie de joc. Acum vorbesti aproape cum vrei, se accepta cam orice. :)) "Trebuiesc" mai este oare gresit?
Pe mine chiar ma sperie copiii de liceu care sunt totali paraleli cu limba romana, scrisa sau vorbita, asa ca nu mai e de mirare ca multi dintre ei sunt semianalfabeti. Dar nici cu profesorii nu ne e rusine, am vazut ca si ei copiaza la examene. :)

[LoMax8]

Ideea e destul de simpla in ceea ce priveste corectitudinea folosirii limbii romane a tinerilor din ziua de azi - ma refer la generatiile incepand de prin `90 - anume ca exista o permanenta lupta intre Limba Romana si Yahoo Messenger (nu conteaza versiunea), lupta in care Messu` castiga teren. Mai exista inca un "soldat" ce lupta impotriva limbii romane, ii zice SMS si este limitat la litere. E foarte simplu sa folosesti "k" in loc de k si in plus castigi o litera . Cat despre scrisu` EMO, cum il numesc eu, anume cu semne gen
♦, ♥, ☼, ☺, α, ╦, ¥,fara comentarii

[eli.]

k , cf , cmz , bn , nb , mgz(magazin) , scz , bv :uie::uie:

[dargo]

La cererea celui mai respectat user din aceasta minunata comunitate :


Mersi mersi :clap:

[Dumitrescu.Daniel]

@Elisey:Mai sunt si altele pe care voi le folositi des pe forum de exemplu: p*m,f*m cu destinatie spre jiji si jardel in cele mai multe cazuri.

[bubutza]

Mi-ar placea / Mi-ar place ... e corecta prima varianta din cate stiu eu, pentru ca verbul este "a placea " nu "a place".
daca am gresit corectati-ma.

[oop]

Domn profesor Edi , te rog sa ne explici cand se foloseste verbul 'a fi' cu doi de ii si cand nu :)
Cu placere :)

6. Verbul "a fi"

- se scrie cu doi de 'i' la :
Conjunctiv prezent : sa fiu (eu sa fiu, tu sa fii, el sa fie etc)
Exemple:
Sa fii atent cand conduci!
Ai grija sa fii acolo la timp.
Imperativ, forma afirmativa
Exemple:
Fii bun si inchide radioul, te rog!
Fii mai tacut! (Aceeasi propozitie la negativ devine: Nu fi prea tacut!)

- se scrie cu un singur 'i' la:

Conjunctiv imperfect : sa fi fost (eu sa fi fost, tu sa fi fost, el sa fi fost etc
Exemplu:
Ce bine era sa fi fost eu patronul Stelei ...

Imperativ, forma negativa
Exemple:
Nu fi obraznic!
Ti-am spus nu fi elegant. (Aceeasi fraza la afirmativ devine: Ti-am spus sa fii elegant)

[Dumitrescu.Daniel]

Mi-ar placea / Mi-ar place ... e corecta prima varianta din cate stiu eu, pentru ca verbul este "a placea " nu "a place".
daca am gresit corectati-ma.

Tranziţie considerată greşită a verbului a plăcea de la conjugarea a II-a la a III-a în forma *a place şi flexionarea lui după modelul verbelor a face, a duce. În aceeaşi categorie intră şi verbe precum a tăcea, a părea etc. În caz de dubiu, pentru a determina conjugarea corectă există metoda de a construi infinitivul lung şi de a observa poziţia accentului, pe terminaţie (conjugarea a II-a: plăcere, tăcere, părere) sau pe rădăcină (conjugarea a III-a: facere, ducere); infinitivul scurt are accentul pe aceeaşi poziţie (a plăcea, a tăcea, a părea, dar a face, a duce).
Am gasit..si eu eram curios cu asta:D

Deci gresit este Mi-ar place.

[bubutza]

da ... pe aceasta tema am avut o disputa cu cineva.... nu stia sa foloseasca verbul a fi :))
"dar pana atunci, incearca sa nu mai fi isteric/ironic. "

l-am corectat, apoi vine un destept:
"verbul a fi la infinitv se scrie si se va scrie si de acum inate cu un singur "i" ... substantivul "fii" se scrie cu 2 "i" sau chiar cu 3 in cazul cand e articulat ... mai bine verificai si tu inainte sa postezi aici"
Dupa ce i-am explicat cum sta treaba si-a cerut scuze :))

Nu si-au dat seama ca verbul era la conjunctiv.Romana asta ii omoara pe multi.Si eu mai fac greseli, am mai uitat unele chestii din scoala generala intrucat acum nu mai fac deloc gramatica.

[LoMax8]

- se scrie cu doi de 'i' la :


:)) Te-am prins!!!

[oop]

In DEX exista verbul "a vroi" (si forma vroiam pt imperfect pers 1 sg): http://dexonline.ro/search.php?lexemId=61613 si un click pe flexiuni (dreapta sus). Deci e corect sau nu ?
Verbul a vroi este atestat ca o variantă "populară", nerecomandabilă, pentru a vrea / a voi. Formele de imperfect gen vroiam au acelaşi statut: popular, "tolerat", nerecomandabil.

[bubutza]

:)) Te-am prins!!!

mda ... era exact varianta lui :)) deci era a lui greseala :))

apropo... asta o greseam si eu :)) daca era sa fi scris.Nu e corecta afirmatia : 'Se scrie cu doi de i' ? Cred ca stiu ca recomandat e sa spui " Se scrie cu doi i " :)) . Totusi nu se permite si prima varianta?

[eli.]

@Elisey:Mai sunt si altele pe care voi le folositi des pe forum de exemplu: p*m,f*m cu destinatie spre jiji si jardel in cele mai multe cazuri.
da dani ai dreptate dar eu nu le folosesc ca o prescurtare le folosesc deoarece nu pot scrie complet , e cenzurat:boxing:
p.s : FMM= Frate Mersi Mult
STF= Sa-ti Traiasca Familia
LOL= La O Laba
NPC= Nu Port Chiloti
CMF= Cand Ma F.u.ti?

[bubutza]

LOL= La O Laba


wtf ? :wtf:

[eli.]

wtf ? :wtf:
cred ca trebuia sa razi :icon_lol: le-am gasit si eu :rolleyes2:

[LoMax8]

Verbul a vroi este atestat ca o variantă "populară", nerecomandabilă, pentru a vrea / a voi. Formele de imperfect gen vroiam au acelaşi statut: popular, "tolerat", nerecomandabil.

Tot acolo de unde ai dat copy-paste scrie ca verbul este nerecomandabil si deci este incorect. D.p.m.d.v intre nerecomandabil si incorect exista o diferenta substantiala. Pe de alta parte avand in biblioteca un DEX, tiparit destul de recent, am observat ca el contine acest verb.

[oop]

Tot acolo de unde ai dat copy-paste scrie ca verbul este nerecomandabil si deci este incorect.
tinand cont ca nu sunt lingvist,sunt destul de relaxat in a-l cita pe regretatul Pruteanu care avea o parere avizata in domeniu

D.p.m.d.v intre nerecomandabil si incorect exista o diferenta substantiala. Pe de alta parte avand in biblioteca un DEX, tiparit destul de recent, am observat ca el contine acest verb.
daca tot e sa discutam pe pareri personale eu as spune ca metodele adnotate @Deprecated nu trebuiesc folosite.Nu sunt interzise,dar nu e recomandabil(asta ca sa fac o analogie cu alt domeniu)

:)) Te-am prins!!!
:) E cel putin discutabil ... ambele forme(2 'i' sau 2 de 'i') sunt acceptate
Din nou apelez la Pruteanu :
Foarte bine faceti, stimati telespectatori, ca ma tineti din scurt, ca nu ma lasati s-o iau razna pe miristile filosofiei, ale politologiei, ale gnoseologiei, ale escatologiei si pe alte miristi! [ ... ]
Tocmai voiam sa dezvolt o abisala speculatie lingvistico-politica (relatia dintre pleonasm si cota dolarului), cînd am fost întrebat de ce spun eu "doi de 3" sau "doi de s", fiindca n-ar fi corect, ca doar nu spunem doi de cai sau doi de boi. Am mormait un “hm” foarte nietzscheano-hyperionic undeva în beciurile sinelui meu si am raspuns precum urmeaza.
Daca lasam deoparte adevarul cinic ca vorbirea ne-a fost data ca sa ne ascundem mai bine gîndurile, trebuie sa admitem ca rostul limbii e sa ne ajute a ne întelege reciproc. Corectitudinea care nu aduce claritate nu face doi bani. Daca mai exista carti care recomanda sa spunem: "În sesiunea asta am luat doi trei", cartile cu pricina gresesc în acest punct si nu va sfatuiesc sa le ascultati. Chestiunea a fost tratata si de Al. Graur într-un articol publicat într-un numar al ziarului Adevarul din 1937 si republicat în culegerea Putina gramatica, volumul 2. Iata punctul meu de vedere si "pe ce ma bazez", cum ar zice un personaj de-al lui Marin Preda. Propozitii de genul "Studentul a luat 2 cinci si 3 opt", cred ca veti fi de acord ca sunt eminamente neclare, basca faptul ca nici nu pot fi scrise cu cifre (2 lînga 5 s-ar citi 25). Cifrele si literele luate în sine sunt prea putin substantiale ca sa le putem simti ca pe niste entitati care primesc normal numeralul: doi cai, doua supersonice etc. Pai, pot eu sa spun ca dolarul se exprima acum în lei prin 2-7 si 2-0? Parc-ar fi rezultatul unui meci! E nevoie de un element ajutator, care este prepozitia de, venind în fond din expresia "de-alde". Dar cum "a luat 2 de-alde 3" ar fi prea mult, e suficient "a luat doi de 3". Rostim 2-3, 2-5 atunci cînd, de pilda, dictam o lista cu zecimale si facem economie de efort, ca sa nu repetam de zeci de ori 2 virgula 3 etc. La fel e situatia în privinta literelor, luate în sine, ca simboluri ale sunetelor. E corect sa spunem ca Vasile Aaron se scrie "cu 2 de a", Costache Facca, "cu 2 de c", copii "cu 2 de i", pentru a evita aspectul tulbure, de formula matematica, al exprimarii 2a, 2c, 2i. Spunem 2a, 2c în situatii precum urmatoarele: cînd e vorba de un numar de casa (“eu stau la 11, el la 11a”), cînd e vorba de denumirea unui paragraf (“mai jos, la 3a, este data rezolvarea problemei”) sau, în fine, în limbajul matematic (“2a+3i=x”). În schimb, cînd literele sau cifrele denumesc NU simboluri abstracte ale sunetelor, ci obiecte, desene sau fenomene din afara vorbirii, ele pot fi tratate ca niste substantive, ca în urmatoarele exemple: “viorile au de-o parte si de alta a corzilor doua F-uri”, “el are doua M-uri de conducere”, “pe rochia ei erau desenate niste S-uri”, “aici am sa pun doua T-uri ca sa-mi sustina partea asta” samd. La fel se întîmpla, ziceam, cu unele cifre, de ex.: “a facut pe gheata vreo 10 opturi” (si NU “zece de 8”).
Eeei, si uite-asa se face ca a ramas Catinca fata mare, si eu cu adîncile dizertatiuni nespuse, de dragul unor pîrlite de cifre. Daca mai e vreun telespectator în fata micului ecran, îi dau doi de 10(:D) pentru rabdarea dovedita în fata acestei poliloghii.

[LoMax8]

:) E cel putin discutabil ... ambele forme(2 'i' sau 2 de 'i') sunt acceptate
Din nou apelez la Pruteanu :
Foarte bine faceti, stimati telespectatori, ca ma tineti din scurt, ca nu ma lasati s-o iau razna pe miristile filosofiei, ale politologiei, ale gnoseologiei, ale escatologiei si pe alte miristi! [ ... ]
Tocmai voiam sa dezvolt o abisala speculatie lingvistico-politica (relatia dintre pleonasm si cota dolarului), cînd am fost întrebat de ce spun eu "doi de 3" sau "doi de s", fiindca n-ar fi corect, ca doar nu spunem doi de cai sau doi de boi. Am mormait un “hm” foarte nietzscheano-hyperionic undeva în beciurile sinelui meu si am raspuns precum urmeaza.
Daca lasam deoparte adevarul cinic ca vorbirea ne-a fost data ca sa ne ascundem mai bine gîndurile, trebuie sa admitem ca rostul limbii e sa ne ajute a ne întelege reciproc. Corectitudinea care nu aduce claritate nu face doi bani. Daca mai exista carti care recomanda sa spunem: "În sesiunea asta am luat doi trei", cartile cu pricina gresesc în acest punct si nu va sfatuiesc sa le ascultati. Chestiunea a fost tratata si de Al. Graur într-un articol publicat într-un numar al ziarului Adevarul din 1937 si republicat în culegerea Putina gramatica, volumul 2. Iata punctul meu de vedere si "pe ce ma bazez", cum ar zice un personaj de-al lui Marin Preda. Propozitii de genul "Studentul a luat 2 cinci si 3 opt", cred ca veti fi de acord ca sunt eminamente neclare, basca faptul ca nici nu pot fi scrise cu cifre (2 lînga 5 s-ar citi 25). Cifrele si literele luate în sine sunt prea putin substantiale ca sa le putem simti ca pe niste entitati care primesc normal numeralul: doi cai, doua supersonice etc. Pai, pot eu sa spun ca dolarul se exprima acum în lei prin 2-7 si 2-0? Parc-ar fi rezultatul unui meci! E nevoie de un element ajutator, care este prepozitia de, venind în fond din expresia "de-alde". Dar cum "a luat 2 de-alde 3" ar fi prea mult, e suficient "a luat doi de 3". Rostim 2-3, 2-5 atunci cînd, de pilda, dictam o lista cu zecimale si facem economie de efort, ca sa nu repetam de zeci de ori 2 virgula 3 etc. La fel e situatia în privinta literelor, luate în sine, ca simboluri ale sunetelor. E corect sa spunem ca Vasile Aaron se scrie "cu 2 de a", Costache Facca, "cu 2 de c", copii "cu 2 de i", pentru a evita aspectul tulbure, de formula matematica, al exprimarii 2a, 2c, 2i. Spunem 2a, 2c în situatii precum urmatoarele: cînd e vorba de un numar de casa (“eu stau la 11, el la 11a”), cînd e vorba de denumirea unui paragraf (“mai jos, la 3a, este data rezolvarea problemei”) sau, în fine, în limbajul matematic (“2a+3i=x”). În schimb, cînd literele sau cifrele denumesc NU simboluri abstracte ale sunetelor, ci obiecte, desene sau fenomene din afara vorbirii, ele pot fi tratate ca niste substantive, ca în urmatoarele exemple: “viorile au de-o parte si de alta a corzilor doua F-uri”, “el are doua M-uri de conducere”, “pe rochia ei erau desenate niste S-uri”, “aici am sa pun doua T-uri ca sa-mi sustina partea asta” samd. La fel se întîmpla, ziceam, cu unele cifre, de ex.: “a facut pe gheata vreo 10 opturi” (si NU “zece de 8”).
Eeei, si uite-asa se face ca a ramas Catinca fata mare, si eu cu adîncile dizertatiuni nespuse, de dragul unor pîrlite de cifre. Daca mai e vreun telespectator în fata micului ecran, îi dau doi de 10(:D) pentru rabdarea dovedita în fata acestei poliloghii.

Da! Din ce explica Pruteanu se intelege ca nu e gresit sa spui "se scrie cu doi de i" atat ca, vorba bucuresteanului, e "da porc" sau nerecomandabil, ca tot am folosit cuvantul mai sus. In acelasi timp existand atatea exemple in care lipsa prepozitiei "de" ar face neclara propozitia in cauza concluzia nu poate fi decat una, exact aceea la care insusi Pruteanu a ajuns si pe care tu n-ai pus-o in bold:

"Corectitudinea care nu aduce claritate nu face doi bani."

[oop]

In fine,tu mi-ai atras atentia ca am gresit ceva,eu ti-am aratat(prin pruteanu) ca nu este greseala
Hai sa nu despicam firul in 4 pt ca ideea threadului era sa combata greselile elementare si nu cele mai "fine" sau discutabile

[LoMax8]

O greseala pe care o fac si eu si pe care majoritatea o fac, o greseala minuscula dar care mi se pare amuzanta si in acelasi timp ma face sa ma intreb cate asfel de greseli sunt comise zilnic de tot felu` de mari academicieni, deontologi etc este punerea virgulei intr-o propozitie inaintea cuvantului "etc".

etcaetera= si celelalte

Asfel inainte de si nu se pune virgula
:))

[bubutza]

dupa noul doom :
odata se scrie legat in ambele situatii?

le folosesc odata pe una si odata pe alta. - normal stiam ca se scrie 'o data'
a fost odata ca niciodata - aici e corect

mentionez ca am gasit greseala asta pe forum, daca este greseala , cu noul doom nu stiu ce sa mai inteleg... nu l-am citit inca ... am sa-mi fac timp zilele viitoare . Oricum folosesc variantele vechi

oh mama... lomax , asta a fost tare...
etcaetera= si celelalte
Asfel inainte de si nu se pune virgula
stiam ca nu se pune virgula... dar nu stiam de ce anume :d

[oop]

dupa noul doom :
odata se scrie legat in ambele situatii?
eu scriu cum am invatat la scoala,poate sa zica doom-ul ce vrea ...
N-o sa ma convinga nimeni niciodata sa scriu "nici o" intr-un cuvant,de exemplu!

[roby_stelist4ever]

DOOM-ul asta e o adevarata porcarie.Prostie curata! Cum zice si @oop, scriu cum am invatat,nu dupa cum scrie in doom.Praf de el!

[bubutza]

mda... asta e o porcarie totala... toti nestiutorii (am folosit termenul acesta ca sa fiu indulgent cu ei :)) ) de limba romana refac limba romana dupa inteligenta lor

[roby_stelist4ever]

Cred ca astia ce au facut doom-ul,au scris cuvintele cum au apucat. Saracii... sau acolo erau doar femei si erau blonde? ( no offence pt fetele care vad asta:) )

[LoMax8]

In DOOM dupa cum am gasit pe siteul lui Pruteanu scrie asa:

Se scriu „legat” şi:

- adjectivele cu structura adjectiv + vocala de legătură o + adjectiv, care exprimă o unitate, având flexiune numai la ultimul element: cehoslovac „din fosta Cehoslovacie”, sârbocroat;
Dar ceho-slovac „dintre Cehia şi Slovacia”, sârbo-croat „dintre sârbi şi croaţi”.
- adverbul odată „cândva (în trecut sau în viitor), imediat, în sfârşit”: A fost odată ca niciodată, O să-ţi spun eu odată ce s-a întâmplat, Termină odată, Odată terminat lucrul, am plecat.
Dar se scriu în două cuvinte o dată numeral adverbial (Aşa ceva ţi se întâmplă numai o dată în viaţă, Te mai rog o dată, O dată la două luni) şi o dată subst. „zi, dată calendaristică” sau „informaţie”.

[Dumitrescu.Daniel]

Spuneti-mi si mie ,cine se pricepe foarte bine la calculatoare ,macar 3-4 feluri de procesoare ptr Laptop ca sa mearga ,cel putin NORMAL
............

s-au sa posteze macar un site cu informatii utile ,de preferat in romana ,

Numai de bine :)

oop rezolva cazul:D
@ st3listu # rzv` Watch here:D

[Nea Popa]

O greseala pe care o fac si eu si pe care majoritatea o fac, o greseala minuscula dar care mi se pare amuzanta si in acelasi timp ma face sa ma intreb cate asfel de greseli sunt comise zilnic de tot felu` de mari academicieni, deontologi etc este punerea virgulei intr-o propozitie inaintea cuvantului "etc".

etcaetera= si celelalte

Asfel inainte de si nu se pune virgula
:))

Exact ,dupa noul dex

ETCÉTERA adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Şi alţii, şi altele, şi ceilalţi, şi aşa mai departe. [Prescurtat: etc. – Var.: eţétera adv.] – Din lat. et caetera.

[m.dionis]

Nu stiu altii cum sunt,dar eu nu pot sa raman indiferent la avalansa de erori gramaticale elementare facute de unii dintre cei care posteaza pe acest site. [...]
Conform dexonline, cratima este un semn grafic (-) folosit pentru a lega două sau mai multe cuvinte care se pronunţă împreună, pentru a despărţi cuvintele în silabe etc. Ea se foloseste cam asa:

* El s-a dus acasa.
* L-am vazut pe strada etc., cratima fiind folosita pentru a desparti pronumele de verb. In acest caz puteti verifica daca ati pus cratima corect facand abstractie de ce e dinainte de cratima. Daca suna corect, e bine. Daca nu, nu.


In realitate, deoarece cratima marcheaza rostirea impreuna a doua cuvinte (insotita eventual de caderea unor foneme intermediare sau nu), regula cea mai simpla si mai corecta gramatical este numaratul cuvintelor si (in caz ca sunt doua) identificarea locului unde se termina unul si incepe celalalt.
Pe exemplele initiale:


Exemplu: "s-a dus" -> "a dus" (corect)
"la-m vazut" -> "m vazut" (gresit)


"s-a dus" provine din "[pe sine] se a dus", cuvintele implicate sunt pronumele reflexiv "se" si verbul auxiliar "a avea" la forma de persoana a treia, "a". Am numarat doua cuvinte, rezulta ca este nevoie de cratima si ca aceasta trebuie pusa dupa primul cuvant, "s[e]", si inaintea celui de-al doilea, "a" -> "s-a".

"la-m vazut" provine din "[pe el] il am vazut", cuvintele implicate sunt pronumele "il" si verbul auxiliar "a avea" la forma de persoana intaia, "am". Am numarat din nou doua cuvinte, rezulta ca este nevoie de cratima si ca aceasta trebuie pusa dupa primul cuvant, "[i]l", si inaintea celui de-al doilea, "am" -> "l-am".

Un exemplu de uz eronat al cratimei sunt formele verbale de persoana a cincea (in limbaj popular: persoana a doua a pluralului): foarte multi scriu convinsi "ve-ti" in conditiile in care acesata este un cuvant unic (basca monosilabic) ce nu s-a scris niciodata cu cratima.


Utilizarea cratimei in cuvinte omofone precum "dati" si "da-ti":


Cu precizarea ca "da-ti" nu este un singur cuvant ci alaturarea a doua cuvinte care raman analizabile separat chiar daca se rostesc impreuna si sunt legate prin cratima.

Am sa revin si cu altele.

[bubutza]

@st3listu # rzv ` - un topic mai jos era chestia asta :evil:

a dat-o detot in bara - gresit

a dat-o de tot in bara - corect

[Nea Popa]

Ce sa-i faci...asta-i treaba cu noul dex ,peste 2 ani nu o sa se mai scrie nou-nascuti ci noi-nascuti :))

[oop]

ok,dar pana una alta lamureste-te cum sta treaba cu cratima:imported_icon_yes:

[bubutza]

de tot nu s-a scris niciodata legat... asta din cate stiu eu :imported_icon_slap:

[roby_stelist4ever]

de tot nu s-a scris niciodata legat... asta din cate stiu eu :imported_icon_slap:

Nu,niciodata! Dar mai stii ce vor sa faca astia cu Doom-ul asta...parca vezi ca pana incepem scoala,ne fac astia sa scriem toate cuvintele legat,ca sa alcatuim o limba precum chineza.

[eli.]

Daryo , Sekey si Ochirisi vor aduce titlul in Ghnecea !!!
daca si astea sunt greseli de genu " am incurcat 'x' cu 'y' @ tastatura " sau " imi era foarte somn " ...

[Dumitrescu.Daniel]

daca si astea sunt greseli de genu " am incurcat 'x' cu 'y' @ tastatura " sau " imi era foarte somn " ...

A scris in graba... se vede ca-s incurcate literele.

[jointu_ucigash]

in propozitia aia are mai multe cuvinte scrise gresit decat corect. Ma mir cum de a reusit sa isi scrie numele corect la inregistrare.

[Wholigan]

http://www.suportersteaua.net/showpost.php?p=326438&postcount=501

We can play "Find the mistakes" now, fuuuun.

[Nea Popa]

Topicul se numeste Mic ghid de limba romana ,ci nu "Depistarea Greselilor Dusmanului`.."deci sa fim on

[bubutza]

dati-le se scrie legat in contextul lui, parca asa e :coffee:

[Thrylos]

sincer,este cel mai aiurea thread care l-am vazut vreodata pe forum,mai ales pe un forum de sport.Uite eu de exemplu am doar 5 clase de limba romana si nu stiu sa scriu corect.Ba chiar apar cateodata astia mai intelectuali si baga niste cuvinte care tre sa ma uit in dex sa vad ce inseamna.E chiar aiurea fratilor,stam si corectam unii pe altii si deabea asteptam sa faca o gresala vreun user.

[steauaclub.tk]

Ideea este ca atunci cand cineva greseste, ca doar nu suntem profesori universitari cu doctoratul in filologie, sa nu se mai faca "misto", ci lumea sa invete si sa nu mai greseasca a doua oara.

[bubutza]

normal ar fi cand aratati un post ... sa veniti cu corectarile de rigoare :nono:

[Boggy]

Normal ar fi cand aratati un post, sa veniti cu corecturile de rigoare.

Asa? :coffee::751:

[#EffecT]

Scopul acestui thread nu se rezuma la a face misto unii de altii . Poate ca unora le e mai greu sa stea cu doom-ul in brate si sa gaseasca cheia rezolvarii unei dileme gramaticale si astfel ,citind postul lui edi ,le e de ajuns pentru o romana cat de cat corecta .
Toti gresim si e normal , nimeni nu e perfect ..daca nu se intelege acest lucru , inchid threadul si facem fiecare de acum ,lectii in particular
Threadul ramane strict pentru nelamuriri legate de orice aspect al limbii romane

[Nea Popa]

Ptr semnatura mea ..cum este corect lasa-ti sau lasati ? multumesc anticipat ptr raspuns ..pe multe site-uri am vazut lasati pe si mai multe lasa-ti ...

[stelista_yo]

Lasati. Nu isi are rostul cratima

[Bogdanbibi]

si dupa virgula se pune un spatiu :)

[Nea Popa]

stiu ca se pune dar numai am loc , deoarece depasesc numarul maxim de litere /spatii /randuri

[m.dionis]

În limba latină, substantivele aveau forme flexionare diferite în funcţie de caz (Nominativ, Vocativ, Genitiv, Dativ, Acuzativ, Ablativ, Locativ).
Sistemul de cazuri a fost simplificat drastic în limbile romanice timpurii, reducându-se esenţialmente la două forme ("casus rectus" şi "casus obliquus") prezente încă în franceza veche şi în occitana medievală.
În limbile romanice moderne, realizarea cazurilor se face de obicei prin prepoziţii, substantivele rămânând invariate. Limba română modernă constituie o excepţie deoarece conservă atât declinarea articolului hotărît (determinativ) ataşat substantivelor şi a celui nehotărît, cât şi urme ale celor două cazuri de tranziţie.

Paradigma declinării substantivelor în LR.

Masculin, exemplu de caz: cuvântul "arbitru"
nearticulat
N-G-D-A arbitru arbitri

V *arbitre _

articulat
N-A arbitrul arbitrii
G-D arbitrului arbitrilor

V arbitrule arbitrilor

Observăm că există în realitate o singură formă invariabilă de singular (şi, respectiv, plural) la care se ataşează eventualul articol determinativ declinat în funcţie de caz.
Vocativul este un caz de adresare directă în care interlocutorul este implicit cunoscut, nu există distincţie de sens între forma cu articol determinativ şi cea fără articol ("*arbitre"); uzul alege de obicei doar una dintre cele două forme. În acest exemplu, forma de vocativ nearticulat nu este recomandabilă.

Feminin, exemplu de caz: cuvântul "minge"
nearticulat
N-A minge mingi
G-D mingi mingi

articulat
N-A mingea mingile
G-D mingii mingilor

V minge(o) mingilor

Observăm că exista un rest de declinare latină la singular, substantivul îşi schimbă desinenţa după caz.
Forma de G-D singular este identică cu forma de plural (unică).
Declinarea substantivelor feminine articulate se face în acelaşi mod, prin adăugarea articolului determinativ declinat în funcţie de caz la forma corespunzătoare de singular.
Vocativul este şi de această dată un caz aparte: de obicei, la singular coexistă două forme de vocativ -- cea mai comună, în [-o] (de origine slavă), şi cea în [-ă] (de formaţie internă în LR) care nu se poate ataşa exemplului dat mai sus (nu există "*mingeă" redus automat la "minge"; evident, dacă lăsăm chestiunea gramaticală la o parte, este lipsit de sens să utilizăm vocativul pentru a conversa cu o minge). Vocativul plural are formă identică cu G-D plural, atât la feminin cât şi la masculin.

[St3phano]

yo zic ca useri care isi iau ban, gen nea popa s.a., sa fie obligati sa treaca p'acilea si sa faca dovada ca au citit si invatat ce se scrie aci inainte sa li se deie okay.:ohoh:
:yes:

[m.dionis]

De parca ciobanul ar fi un roman 100% [...] Chiar crezi ca acest copy-paste cu privire la lingvistica limbii romane, aromane ar putea deslusi mare lucru din originea unui popor...

In primul rand, asa cum spuneam, trebuie decis ce anume intelegem prin "roman 100%". Urmasii slavilor romanizati in urma cu un mileniu si mai bine aflati pe teritoriul Romaniei de astazi sunt romani 100% sau nu?! Urmasii romanizati ai pecenegilor, cumanilor si a altor semintii disparute sunt romani 100% sau nu?! Notiunea insasi de roman 100% este ridicola. Genetic vorbind, etnicii romani de astazi sunt rezultatul amestecului unor populatii eterogene (triburi vorbitoare de idiomuri daco-moesiene, colonisti "ex toto orbe romano", valuri succesive de migratori stabilizati si amestecati cu bastinasii). Nu exista o formula care sa dea stampila de "roman 100%" bazata pe ascendenta.

In realitate, identitatea etnica este esentialmente o problema interna a fiecarei comunitati si se sprijina pe:
1. etnonim identitar (in propriul idiolect);
2. idiomul comunitar;
3. istorie.
Sa le luam pe rand.

1. Etnonimul comun al românilor este "român" in diferite variante (DR: "român"/"rumân", IR sec. XVII: "rumãr"/"rumer", AR: "ar'mân[u]") si este unicul care continua latinescul ROMANUS (cu exceptia micilor comunitati alpine care isi numesc propriul dialect "rumantsch"/"rumuontsch"). Ocazional, românii pot folosi si numiri regionale ridicate la rang identitar ("moldoveni", "ardeleni", "olteni", etc.); alte comunitati de români aflate in mijlocul strainilor pot sa imprumute etnonimul folosit de majoritatea locala (variante ale lui "vlah" pentru IR moderna si MgR, termen care in Balcani ii desemneaza tot pe români). Atata vreme cat niste comunitati etnice folosesc un etnonim ce inseamna acelasi lucru, identitatea lor etnica perceputa este aceeasi.
Forma fonetica a transformarilor probeaza vechimea termenului in limba: esentiala este inchiderea lui [a] in pozitie nazala (inainte de "n") la [â]; apoi putem releva si inchiderea lui [o] aton la [u] (comuna in DR, AR-variante, IR), aparitia lui [a] protetic specific dialectului AR sau rotacismul lui [n] intervocalic din IR (produs inainte de caderea lui "-u" final).

2. Idiomurile folosite de locutorii de AR, MgR, IR si DR sunt dialecte ale unei aceleiasi limbi, numita generic "românã". Ca diferentele sunt de acest ordin de marime sunt de acord cam toti lingvistii, cu exceptia grecilor (care sustin ca aromânii din Grecia sunt greci care vorbesc un fel de greceasca stricata), a "moldovenilor" inspirati de sovietici (care fac dintr-o diferentiere de nivel subdialectal o diferenta de limba) si a unor cazuri izolate de lingvisti care vor sa para mai cu motz in ceea ce priveste definitiile limba/dialect. In rest, putem lua drept punct de referinta parafraza de definitie a lui Al. Rosetti dupa un lingvist francez: "Limba româna este limba latina vorbita in mod neintrerupt in partea orientala a imperiului roman, cuprinzand provinciile dunarene romanizate (Dacia, Pannonia de sud, Dardania, Moesia superioara si inferioara), din momentul patrunderii limbii latine in aceste provincii si pana in zilele noastre.", si sa ne referim la unitatea ei prin numeroasele trasaturi comune, care (dupa cum spune Sextil Puscariu in LR) pot fi intalnite si la alte limbi romanice separat; ansamblul lor insa este specific numai dialectelor limbii române.

3. Istoric vorbind, cele patru dialecte provin dintr-un idiom comun romanitatii balcano-dunarene care a durat cam pana in secolul al X-lea (româna primitiva comuna = RPC). Dupa despartirea dialectala, identitatea etnica a ramas aceeasi: contemporanul grec al lui Vlad Tepes si Stefan cel Mare (L. Chalcocondil) afirma ca vlahii din Pind si cei de peste Dunare sunt acelasi neam si vorbesc aceeasi limba (atunci inca nu ii deranja pe greci sa afirme adevarul), acelasi lucru il spune si eruditul domn al Moldovei Dimitrie Cantemir. Nu exista vreuna din ramurile poporului român care sa poata sustine in mod serios ca ea reprezinta "adevaratul" popor român iar ceilalti sunt un fel de mutanti: in momentul formarii identitatii nationale, stramosii tuturor ramurilor de astazi formau o unica comunitate etnica, mentinuta chiar si dupa despartirea lor din trunchiul comun. Daco-românii sunt doar cei mai numerosi, cu toate consecintele ce decurg din acest dat de fapt; sa nu uitam insa ca primul stat serios românesc s-a chemat Vlahia Mare si se afla la sud de Dunare, la o data la care Tarile Românesti nu fusesera inca descalecate.

Cat priveste originea aromânilor, daca ne referim la genetica, ei nu sunt prea mult diferiti fata de noi, daco-românii. Le lipseste elementul aditional unguresc, cel peceneg si cel cuman, il au in schimb pe cel grecesc, macedo-slav si albanez. Exista o teorie populara printre aromâni cum ca ei ar fi Traci (de sud) romanizati, insa nici o populatie romanica nu s-ar fi putut forma la sud de linia Jirecek unde limba principala in Imperiul Roman de Rasarit era greaca, iar Tracii de sud locuiau la sudul acestei linii. In realitate ei impart acelasi substrat Daco-Moesian cu noi.

Ca nu ne place oierul sef e una, insa el e la fel de român ca si noi; el este aromân in vreme ce noi suntem daco-români.

Pentru final, iata un citat din Miron Costin: "Mãcar darã cã si la istorii si la graiul si streinilor si în de sine cu vreame, cu vacuri, cu primeneale au si dobândescu si alte numere, iarã acela carile ieste vechiu nume stã întemeiat si înrãdãcinat: rumân. Cum vedem cã, mãcarã cã ne rãspundem acum moldoveani, iarã nu întrebãm: "stii moldoveneaste?", ce "stii româneaste?" adeca râmleneaste, putin nu zicem: "stis romaniTe?" pre limba latineasca. Stã darã numele cel vechiu ca un temeai neclãtit, desi adaog ori vreamile îndelungate, ori streinii adaog si alte numere, iarã cel din rãdãcinã nu sã mutã. Si asa ieste, acestor tãri si Tãrâi noastre, Moldovei si Tãrâi Muntenesti numele cel direptu de mosie ieste rumân, cum sã rãspundu si acum toti aceia din tãrile unguresti si munteani tara lor si scriu si rãspundu cu graiul: "Tara Româneascã".

[r0bb3n]

ruman = Rumân era termenul folosit în trecut pentru ţăranul neliber din Ţara Românească ce avea statutul de şerb, clăcaş, în timp ce în Moldova era folosit cuvântul vecin[1], iar în Transilvania pentru că erau de mai multe categorii li se spunea iobagi şi slugi. Aceştia depindeau de un stăpân care putea să fie domnul, un boier sau o mănăstire şi locuiau pe moşia stăpânului, formând sate domneşti boiereşti sau mănăstireşti[2]. În documentele slavone ţăranii neliberi erau numiţi "uboghie liudi" "vecini", uneori "vlahi" sau "posluşnici".
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rum%C3%A2ni_(categorie_social%C4%83)
daca stai sa cercetezi, te poti duce si mai departe, iar Rumani nu vine neaparat de la Romani.. ci de la OMUL DE PE RAURI .. in traducere libera din daca.. sau ceva de genul.. cine stie mai multe,poate sa ma completeze

[m.dionis]

ruman = Rumân era termenul folosit în trecut pentru ţăranul neliber din Ţara Românească ce avea statutul de şerb, clăcaş, în timp ce în Moldova era folosit cuvântul vecin[1], iar în Transilvania pentru că erau de mai multe categorii li se spunea iobagi şi slugi.

Termenul "rumân" a mai fost folosit si in alte acceptii decat cel etnic. Intre acestea: 1. statutul social (amintit mai sus); 2. barbat (sot); 3. pastor (rar, prin extensie de la ocupatia predilecta in Evul Mediu, pastoritul). Insa toate aceste sensuri sunt secundare si derivate.

Rumani nu vine neaparat de la Romani.. ci de la OMUL DE PE RAURI .. in traducere libera din daca.. sau ceva de genul.. cine stie mai multe,poate sa ma completeze

Sigur, in fanteziile protocroniste poate sa vina si din klingoniana. In stiinta lingvisticii conteaza insa argumentele palpabile:
1. exista un termen latin "ROMANUS" cu sens de identitate a unei comunitati;
2. termenul latin lasat sa evolueze dupa legile de transformare care duc la limba noastra, se transforma automat in "rumân[u]"/"român";
3. limba noastra este limba latina transformata;
4. in limba noastra, numele identitar este "rumân"/"român".
Concluzia acceptata de toti lingvistii reali privind "ROMANUS" > "rumân" este evidenta.

Pentru ipoteza cealalta:
1. nu cunoastem prea multe despre lexicul daco-moesian;
2. ceea ce cunoastem din acest lexic nu ne indreptateste sa tragem concluzia ca "rumân" ar insemna in daco-moesiana "omul de pe rauri" sau asa ceva;
3. nu e foarte clar de ce un popor care nu traieste exclusiv pe apa ar trebui sa isi atribuie numele etnic "oamenii de pe rauri".
O ipoteza care nu se sprijina pe nimic nu poate avea viitor in stiinta. Sorry.

[m.dionis]

Una sunt "cunostintele comune" si cu totul altceva citarea unor pasaje... ar fi penibil sa-ti arat sursa, corect ar fi fost sa o faci tu.


Am spus deja ca atunci cand vorbesc despre limba româna nu am nevoie sa fac copy-paste; explicitez motivul fiindca vad ca nu e clar: informatia o posed de multa vreme stocata in unitatea CPU+RAM care imi sta pe umeri, nu am nevoie sa caut in alta parte. Ceea ce scriu este informatia sub o forma absolut personala, asa cum mi se pare mie ca sunt mai potrivite cuvintele in momentul in care scriu.
Ca o buna parte din informatiile furnizate in primul mesaj fac parte (sau ar trebui sa fie parte) din ceea ce se numeste "cunostinte comune" e un fapt la fel de banal: pentru acestea nu are rost sa indic o sursa fiindca pot fi gasite intr-o gramada de locuri usor accesibile (de ex. dialectele limbii române sau originea etnonimului nostru). Pentru informatiile de specialitate (i.e. care nu se gasesc intre "cunostintele comune" -- de ex. cine a propus pentru prima data numele stiintific de "aromâni" sau cine a propus supranumele de "super-români") se poate reda ideea in cuvinte proprii mentionand autorul, sau se poate da citatul exact ("copy-paste" in caz ca sursa citata este electronica iar nu o carte dintr-o biblioteca) indicat de ghilimele (de ex. parafraza lui Al. Rosetti dupa Brunot despre ce este limba româna sau citatul din Miron Costin).



Nu e obligatoriu sa stii, mai important e sa te documentezi fara insa a avea pretentii la scrierea autorului... in acest caz s-ar chema furt!

Interesant. Daca domnia ta crezi ca am copiat (furat) de undeva vreun pasaj din primul mesaj, astept plin de curiozitate o proba palpabila in acest sens (i.e. un citat dintr-o lucrare stiintifica sau de popularizare care sa se suprapuna cu ceea ce am scris eu). Ar fi ceva sa descopar ca nu am scris de capul meu ci spiritul altcuiva mi-a impus alegerea cuvintelor.:wacko:

In rest: eu nu am cerut domniei tale nici o sursa pentru afirmatia cum ca aromânul Becali nu ar fi 100% român care banuiesc ca nu are nici un fel de pretentie stiintifica; domnia ta ai nevoie de o sursa pentru care anume dintre informatiile furnizate si care nu ti se par "cunostinte comune"?!
Oricum, pentru o introducere in tema recomand cu caldura "Limba Româna" (primul volum, mai ales) a lui Sextil Puscariu, o carte de lectura usoara si pentru neinitiati. Iata un citat (p. 251 si urmatoarele): "Asemanarile mari intre cele patru dialecte române au facut pe multi sa creada ca limba straromâna era unitara, iar aceasta unitate presupusa i-a facut sa admita o patrie primitiva, redusa ca intindere, din care poporul român ar fi roit apoi in toate partile, ca albinele dintr-un stup. [...] Aceasta imagine se potriveste la unele popoare, bunaoara la latini, a caror limba s-a raspandit dintr-o provincie mica -- Latium -- asupra Italiei intregi si a cucerit apoi marele imperiu. [...]
Straromânii n-au fost cuceritori. Ei erau supravietuitorii acelor romani din sud-estul european care nu pierisera in razboaiele cu barbarii navalitori si nu s-au desnationalizat in masele popoarelor tinere asezate in aceste regiuni. Patria lor primitiva -- pana la proba contrara -- trebuie cautata pe amandoua malurile Dunarii si a afluentilor ei, intre Marea Adriatica si Marea Neagra, pe unde populatia de limba latina forma o retea mai deasa sau mai rara, in diferite epoci."

[LoMax8]

@m.dionis

Cred ca "esti roman 100%" este pentru cei care nu au alta etnie in imediata apropiere a arborelui genealogic (tata, mama, bunica, bunic, stra-bunica).
Cred ca "sunt roman 100%" e folosit doar pentru ca suna patriotic si noi cu patriotismul asta ne-am descurcat atatea secole printre imperiile ce s-au afisat la granitele noastre.



PS: In CPU(central processing unit) nu stochezi informatie doar o procesezi. In RAM( random access memory) o stochezi deci "informatia o posed de multa vreme stocata in unitatea CPU+RAM care imi sta pe umeri" inseamna???
;))

[m.dionis]

@m.dionis
Cred ca "sunt roman 100%" e folosit doar pentru ca suna patriotic [...]


Exact. E o afirmatie pompieristica care luata la bani marunti nu inseamna mare lucru.

PS: In CPU(central processing unit) nu stochezi informatie doar o procesezi. In RAM( random access memory) o stochezi deci "informatia o posed de multa vreme stocata in unitatea CPU+RAM care imi sta pe umeri" inseamna???
;))

Inseamna ca pe umeri am o unitate ce contine atat CPU cat si RAM. In aceasta unitate, in sectiunea RAM (indivizibila constructiv de sectiunea CPU fiindca e vorba de aceiasi neuroni si aceleasi sinapse) se gaseste stocata o anumita informatie, folosibila atata vreme cat va functiona OS-ul. :)